Un film subapreciat, dupa parerea mea, A Thousand Words este o comedie cu un subiect inedit. Jack McCall, un agent literar cu gura mare, plin de sine si cocotat pe culmile succesului (da, e Eddie Murphy!) se trezeste intr-o situatie fara iesire. Orbit de autoadmiratie, arunca promisiuni in stanga si-n dreapta, fara a tine cont de consecintele cuvintelor pe care le rosteste. Continue reading
Pana la Hugo, Sacha Baron Cohen parea un saltimbanc dezarticulat ce nu stia sa atraga atentia decat prin comportamente sau declaratii socante si insultatoare. In ultimul timp am observat la el o schimbare de registru, care, chiar daca nu este totala, macar lasa sa se mai vada si ceva talent. Continue reading
Impresia pe care mi-au facut-o primele minute din film a fost una de repulsie. Nici macar nurii lui Nicole Scherzinger pe post de conspiratoare in bustiera de piele nu mi-au impiedicat tresarirea mentala la vederea lui Boris Animalul. Continue reading
Primul film cu Alba ca Zapada de anul asta, Mirror Mirror vrea sa fie o (re)interpretare proaspata si plina de umor a povestii pe care o cunoastem cu totii. Filmul incanta ochiul dornic de culoare, pastrandu-si amprenta cromatica ce ii este caracteristica lui Tarsem.
In esenta acesta este lucrul cel mai placut la Mirror Mirror, ce ne scalda in decoruri multicolore, costume somptuoase si peisaje de basm.
*
Sentimentul pe care il ai in timpul filmului isi face simtita prezenta mult timp dupa genericul de final, prelingandu-se pe durata a mai multe zile. Nici nu mai tin minte cand a fost ultima data cand am avut aceasta senzatie persistenta, multipla, dupa vizionarea unui film: impacare, serenitate, bucurie de a trai – toate astea si ceva mai mult ne ofera Intouchables. Continue reading
O comedie in patru acte personaje (filmul chiar este inspirat din piesa de teatru Le Dieu du Carnage de Yasmina Reza) – sau o ciorba care fierbe la foc mic pana da in clocot.
Spuneam despre La vida de los peces ca se petrece ca o “nesfarsita plecare, un ramas-bun interminabil”. Ei, in Carnage asistam la aceeasi idee, insa pe alta tema si intinsa la extrem. Intregul film ingramadeste asupra noastra o apasatoare tensiune psihica – dar nu neaparat din cauza dialogurilor din ce in ce mai scaparatoare si amuzante, ci din cauza faptului ca la un moment dat iti vine sa le strigi Da’ iesiti odata din casa si terminati cu prostiile! Continue reading
Daca va plac pisicile, puteti sa va uitati linistiti la Puss in Boots. Daca nu… nu. Puss in Boots e povestea Motanului Incaltat din Shrek - asa intelesesem. Povestea de fata nu are insa legatura cu aventurile capcaunului verde (doar acelasi regizor, Chris Miller), si nici nu face vreo trimitere la acesta.
Din punct de vedere scenaristic, filmul e un cocktail, adunand elemente si personaje din mai multe povesti: Jack si vrejul de fasole, Alice in Tara Minunilor – cu Humpty Dumpty pe care pe deasupra il mai cheama si Alexander, Contele de Monte Cristo plus o gramada de alte ingrediente cunoscute. Continue reading
Roming: un road movie rromanes.
Somali (Jean Constantin) este regele unei mici comunitati tiganesti. Viata lui indestulata este insa umbrita de un secret groaznic, pe care el se straduieste din rasputeri sa il ascunda: nu stie sa fure, nici sa danseze! Asa ca, pentru a reusi sa-si hraneasca familia si micul regat, Somali merge zilnic la fabrica, unde… munceste!!! Continue reading
E printre cele mai bune seriale pe care le-am vazut vreodata si are un titlu de te doare capul. Pushing Daisies. Cum naiba? Si in romana e Atingerea vietii. Mda, ceva mai inteligibil.
Scurta lectie de engleza: Dupa cercetari temeinice, aflam ca expresia pushing daisies (completa e to push up the daisies) are acelasi sens cu romanescul a sta cu tarana in gura. Sau, mai explicit, a deveni ingrasamant pentru margarete. Voilà! Continue reading
